Creditul comercial, de preferat să rămână secundar în opţiunile de finanţare ale fermierilor

Interviu cu Alina Mihaela Toma, Preşedinte Director General FGCR

 

Venită de curând la conducerea FGCR, Alina Toma are avantajul experienţei anterioare avută la Finanţe care i-a oferit o imagine macro asupra întregii economii, inclusiv asupra agriculturii și evoluției fondurilor de garantare. Pentru început, dincolo de interesul constant în continuarea parteneriatului cu MADR,  îşi propune a analiza variantele prin care FGCR va putea dezvolta relaţiile actuale cu principalele instituţii de credit cu care colaborează. Preşedinta FGCR crede că agricultura trebuie să fie, cu siguranță, unul din pilonii de bază ai unui Proiect de țară.

 

Doamnă Alina Mihaela Toma, aţi preluat de curând funcţia de preşedinte al Fondului de Garantare a Creditului Rural, pe fondul unei scăderi a interesului fermierilor de a apela la garanţiile fondului. Ne puteţi spune care este prima Dvs. impresie despre situaţia actuală a FGCR?

Am venit la Fond dintr-o instituție care îmi oferea o imagine macro asupra întregii economii, inclusiv asupra agriculturii, domeniu la a cărui finanțare contribuiam direct și ale cărui inițiative legislative le analizam în vederea promovării. Suplimentar, am avut imaginea rolului și evoluției fondurilor de garantare și contribuția acestora la dezvoltarea economiei româneşti.

În acest context și prin cunoașterea în amănunt a situației FGCR apreciez că acesta are un rol și loc deosebit de important în viaţa fermierilor. 

Totodată, vreau să precizez, că am găsit la FGCR o echipă profesionistă, serioasă și aplecată spre soluționarea cerințelor beneficiarilor produselor noastre, personal ce beneficiază de cunoştinţe vaste în domeniul garantării, precum și reglementări, norme, proceduri și fluxuri de lucru implementate, preluând astfel un mandat aferent unui bussines bun.

Apreciez astfel ca FGCR este o instituţie matură care a contribuit activ, în cei 24 de ani de existenţă, la dezvoltarea agriculturii româneşti, prin punerea bazelor mecanismului de garantare al angajamentelor financiare acordate în zona agricolă şi rurală şi ulterior prin amplificarea efectului de levier al creditării agriculturii şi absorbţiei fondurilor europene. Fondul este unul dintre principalii martori instituţionali ai privatizării sistemului bancar românesc, al evoluţiei indubitabile a acestuia, al integrării în UE împreună cu toate beneficiile ce au decurs de aici şi al tuturor evenimentelor care au scris istoria agriculturii româneşti post-decembriste.

Cu privire la interesul scăzut al fermierilor în ce priveşte apelarea la credite, vreau să precizez că acesta se manifestă îndeosebi în perioadele în care aceştia sunt capitalizați, inclusiv prin plata la timp a subvenţiilor.

Una din problemele semnalate de instituțiile finanţatoare, beneficiari, precum și de minister este nivelul comisioanelor de garantare prevăzute în legislaţia în vigoare şi care este în prezent direct corelată cu ratingul beneficiarului prevăzut în Comunicarea CE 155/2008. Ne exprimăm speranţa că, în decursul acestui an, va fi reanalizată legislaţia ce stă la baza modalităţii de stabilire a nivelului comisioanelor, astfel încât cu susţinerea MADR şi avizul Comisiei Europene, să putem diminua aceste comisioane pentru a ne alinia tendinţelor de reducere a costurilor asociate finanţărilor din sectorul agricol românesc.

Din istoricul Fondului, pot afirma că businessul acestuia este strict dependent de politicile agricole ale MADR.

 

Citeste tot articolul pe Piata Financiara.